Română
NU VĂ TEMEȚI DE RĂU
Emanuel Pastreich
Am fost foarte impresionat și onorat să aflu că Cristina Parvu a fost disponibilă să traducă lucrarea mea « I Shall Fear no Evil » în limba română, pentru ca onorabilii locuitori ai acestei remarcabile națiuni să poată citi ceea ce am încercat să scriu, să descriu și să propun. Dar ceea ce pentru mine este și mai important: sper că faptul că discursurile mele vor fi disponibile și în limba română, să îmi dea prilegiul de a avea acces direct la opiniile, ideile, sfaturile si înțelepciunea poporului român.
România nu este o națiune de neglijat, ea luptând pe toate fronturile pentru identitatea sa culturală, pentru politica sa și pentru faptul că a ținut piept cu succes marilor puteri mondiale mult mai puternice, imperiilor vaste, timp de peste două mii de ani. Românii au dus această luptă ca un întreg, păstrând diversitatea locală și această pe plan cultural, intelectual, politic și militar.
În istoria recentă, această luptă a fost dusă împotriva cruntei puteri culturale și instituționale a Imperiului otoman. România a rămas puternică, chiar sub presiune extremă și au supraviețuit asalturilor, în timp ce alte popoare vecine au dispărut.
Secolul trecut, România a luptat pentru a-și păstra identitatea, cultura pură și directă, dar demnă și implicată, menținându-și diversitatea locală din satele situate de-a lungul Dunării, în fermele mici cuibărite în straturile de smarald și în satele de pescari de la Marea Neagră.
Lupta pentru supraviețuire era aproape imposibilă, fie că ne referim la dominația culturală și politică a Imperiului țarist, apoi a Rusiei comuniste de la est, sau la presiunile Imperiului austro-ungar, apoi la războiul de exterminare al celui de-al treilea Reich nemțesc, de la vest.
În ziua de azi, lupta împotriva bio-fascismului, împotriva tiraniei tehnologice conduse de băncile multinaționale, societățile multinaționale și foarte bogate care se ascund în spatele lor, este o luptă fără granițe, fara diviziuni culturale și fără politici clare.
Acest nou imperiu este o putere malefică invizibilă, transparentă ochiului și capabilă să capete în mod constant noi forme în funcție de situație și de ipotezele spectatorului.
La nivelul cel mai profund, această luptă nu este diferită de bătălia pe care România a dus-o pentru supraviețuirea sa în cursul ultimilor două mii de ani. Este o luptă împotriva unui mare imperiu, de această dată un imperiu care își ascunde natura în spatele altor fațade și a altor titluri, pretinzându-se azi progresistă și mai apoi conservatoare, azi orientală, mâine occidentală.
Avem atâtea de învățat de la România și de la angajamentul său intransigent în favoarea autodeterminării și chiar acum este momentul cel mai critic.
Mă gândesc la asociația Criterion formată în anii 1930 la Bucuresti de istoricul Mircea Eliade, de filosoful Petru Comarnescu și dramaturgul Mihail Sebastian. S-au servit de cultură pentru a crea un spațiu pentru viziunea română, în mijlocul unui conflict ideologic.
Sau filosoful Marin Ştefănescu, care a sintetizat cunoștințele din toată Europa pentru stabilirea unei perspective românești distincte și de neclintit, de o auto reflexivitate puternică.
Poate părea ciudat că un candidat la alegerile prezidențiale ale Statelor Unite să vorbească de puterea culturală a României și de istoria sa.
S-ar putea crede că un candidat ca mine se ocupă cu flatarea celor mai bogați și celor mai puternici, rugându-se în fața altarului fals al băncilor de investiții și dacă ar menționa ceva despre România, acest lucru ar fi pentru a vorbi despre acorduri de liber schimb, de schimburi valutare sau de cooperare militară împotriva inamicilor reali, imaginari sau ipocriți.
Dar nu mă adresez vouă în treacăt, ca unui accesoriu. Vă solicit ajutorul și asistența cu toată sinceritatea în această luptă de cumpărare a umanității, pentru a răspunde amenințărilor care apasă pe noi toți, vizibile sau invizibile, interne sau externe.
